Insolație. Ce vă spune acest cuvânt? Celor care au avut măcar o dată în viață insolație probabil că tocmai le-am declanșat niște amintiri neplăcute. Greața, migrenele, febra, frisoanele, confuzia, convulsiile, delirul, senzația că sunteți pe moarte. Tot ce am enumerat aici sunt simptome ale insolației. Deși la oameni este foarte ușor de recunoscut, în cazul blănoșilor nu e așa facil. Cu toate că insolația este o afecțiune extrem de gravă, care pune viața în pericol, ea este observată mult prea des în clinicile veterinare, pe tot parcursul verii. Din păcate, am observat că mulți părinți de patrupezi nu știu că animalele lor de companie se pot supraîncălzi până la punctul în care viața lor ajunge în pericol și adesea tratamentul este acordat prea târziu.
Așadar, haideți să învățăm împreună cum putem să ne protejăm mai bine animalele de companie. Pe parcursul acestui articol veți afla care sunt primele simptome ale insolației, cum putem să o prevenim și ce tratamente putem aplica, atât noi, cât și medicii, după cum urmează:
- Prezentare generală
- Acordarea primului ajutor în cazul insolației
- Ce este insolația?
- Diferența între stres termic, epuizare termică și insolație
- Cauzele insolației la câini
- Simptomele insolației
- Tratament veterinar
- Cât durează până survine decesul din cauza insolației?
- Prevenirea insolației la câini
I. Prezentare generală
∙ Insolația este o problemă comună la animalele de companie în timpul lunilor de vară, în special în zonele cu climă caldă și umedă.
∙ Este o afecțiune foarte gravă care poate progresa foarte repede și, în cazuri grave, poate provoca convulsii, leziuni ale organelor și deces.
∙ Majoritatea cazurilor de insolație la câini apar în timpul exercițiilor fizice, dar poate fi cauzată și de faptul că puteți rămâne oricând prinși într-un loc călduros (un lift blocat sau trafic îngreunat).
∙ Dacă patrupedul prezintă semne de insolație, începeți imediat acordarea primului ajutor. Cu cât câinele se răcește mai repede, cu atât sunt mai mari șansele de recuperare completă.
∙ Această afecțiune poate afecta câinii de orice vârstă, rasă sau sex. Cu toate acestea, câinii obezi, rasele brahicefalice, rasele cu părul lung și rasele cu blană dublă sau triplă, în cazul raselor nordice, sunt mai expuși riscului de insolație.
∙ Este important să luați măsuri de precauție pentru a vă menține câinele în siguranță în zilele calde.
II. Acordarea primului ajutor în cazul insolației
Acționați rapid, dar menținându-vă calmul – cu cât temperatura internă a patrupedului scade mai rapid, cu atât se va recupera mai bine.
Pasul 1: Mutați câinele în interior, într-o cameră răcoroasă sau la umbră.
Pasul 2: Răciți câinele imediat.
- Turnați ușor apă rece peste tot corpul animalului, urmărind să îi îmbibați întregul corp cât mai calm și cât mai repede posibil.
- Fiți extrem de atenți să nu inhaleze apă. Încercați pe cât posibil să nu îl udați pe față.
- Alternativ, dacă patrupedul este obișnuit să se ude și știți că nu va intra în panică, îi puteți scufunda întreg corpul (cu excepția capului) în apă.
- Creați o briză ușoară deschizând ușile și ferestrele sau pornind un ventilator/aer condiționat.
- Oferiți-i apă rece treptat și aveți grijă să nu bea mult prea repede, pentru că există riscul de torsiune gastrică, care poate fi, de asemenea, fatală dacă nu este tratată la timp.
- Puneți sub animal un prosop umed și rece. Nu îl înfășurați în prosop pentru că veți bloca eliberarea căldurii din corp, existând riscul să se încălzească mai mult.
Pasul 3: Contactați de urgență medicul veterinar. Ideal ar fi să mergeți la cea mai apropiată clinică veterinară. Transportați patrupedul într-o mașină cu aer condiționat/o mașină cu geamurile deschise (dar asigurați-vă că nu poate scăpa și este în siguranță) și încercați să mai luați pe cineva, pentru a-l putea răcori în continuare până ajungeți la veterinar.
III. Ce este insolația?
Deși este mai frecventă în lunile calde, insolația poate apărea în orice moment pe parcursul anului, brusc și fără prea multe avertismente.
Spre deosebire de noi, câinii și pisicile nu răspund la căldură în același mod. Noi ne reglăm temperatura corpului prin numeroasele glande sudoripare. Câinii și pisicile au doar câteva glande sudoripare situate în labe și în jurul nasului. Pentru a se răci, animalele eliberează căldură în primul rând prin gâfâit. Glandele sudoripare din labele și nasul lor ajută la dispersarea căldurii, dar doar în mod minim.
Când animalele noastre de companie nu sunt capabile să se răcească prin gâfâit, pot apărea hipertermia și alte boli legate de căldură. Hipertermia apare atunci când temperatura centrală a corpului crește peste intervalul normal de 39 grade Celsius.
Dacă temperatura corpului animalului depășește 40 grade Celsius, acesta este expus riscului de insolație, care poate provoca convulsii, leziuni ale organelor, sângerare internă, comă și deces. Insolația este mai periculoasă cu cât durează mai mult, așadar, cu cât câinele este răcit și tratat mai repede de un veterinar, cu atât sunt mai mari șansele de recuperare completă.
IV. Diferența între stres termic, epuizare termică și insolație
Există trei tipuri diferite de hipertermie. În timp ce mulți oameni folosesc acești termeni în mod interschimbabil, există diferențe între condiții, fiecare variind în severitate.
- Stresul termic este asociat cu intensificarea gâfâitului și a setei. Pacientul este conștient mental și este în general capabil să se miște. Dacă animalul nu poate să-și regleze temperatura corpului, stresul termic poate evolua spre epuizare termică.
- Epuizarea termică este o formă mai severă de stres termic. Este asociată cu o creștere semnificativă a setei, slăbiciune generală și gâfâit greu. Pacientul este conștient din punct de vedere mental, dar prea slăbit/obosit pentru a reacționa. De asemenea, ar putea să aibă dificultăți la mers și pot apărea episoade de colaps. Dacă tratamentul nu este administrat în timpul epuizării termice, este extrem de probabil ca aceasta să evolueze spre insolație.
- Insolația este cel mai sever tip de hipertermie. Apare atunci când temperatura animalului ajunge la 40 grade sau mai mult. La această temperatură apar disfuncții neurologice și insuficiența (cedarea) organelor. Odată ce temperatura internă atinge 43 de grade sau mai mult, topește proteinele care formează fundația tuturor celulelor din organism. Deși nu există un moment clar în care aceste sisteme eșuează, temperaturile mai ridicate și perioadele mai lungi de expunere la căldură vor duce la mai multe disfuncții ale organelor și un creșterea riscului de deces.
Efectele insolației sunt devastatoare și, în toate cazurile, chiar și în cazul suspectului de insolație, este necesar un tratament imediat, deoarece fiecare secundă face o diferență semnificativă între viață și moarte.
V. Cauzele insolației la câini
Câinii au o capacitate limitată de a transpira, așa că, în schimb, gâfâie și folosesc umbra pentru a se răcori în zilele calde. Cu toate acestea, câinilor le place și să alerge, motiv pentru care aproape trei sferturi din cazurile de insolație se dezvoltă în timp ce se joacă și fac mișcare. Poate fi cauzată și de faptul că stă într-un loc prea cald sau este prins într-un loc fierbinte, cum ar fi o mașină, o seră sau o cameră fără ventilație adecvată.
Există numeroși factori și situații care contribuie la apariția insolației la câini, după cum urmează:
A. Factori de mediu
∙ Temperaturi ridicate;
∙ Umiditate crescută;
∙ Lipsa fluxului de aer/ventilație adecvată;
∙ Nu există acces la un loc umbrit sau umbra este inadecvată;
∙ Nu există acces la apă potabilă;
∙ Exercițiu excesiv;
∙ Animalul nu este obișnuit cu vremea caldă. Câinii pot avea nevoie de până la 60 de zile pentru a se aclimatiza la schimbări semnificative de temperatură;
∙ Animale de companie lăsate în case/garaje închise fără aer condiționat;
∙ Animale de companie lăsate în mașini. Chiar și în zilele relativ răcoroase temperaturile pot crește rapid.
B. Rasa și factorii medicali preexistenți
Deși toate animalele de companie pot fi expuse riscului de insolație, există unele animale care sunt mai susceptibile la insolație. Aceste animale de companie includ:
∙ Extreme în vârste (puii și seniorii);
∙ Rasele cu substrat dublu sau triplu (în cazul raselor nordice) și rasele cu blană lungă, întrucât straturile groase sau lungi păstrează căldura;
∙ Câinii supraponderali și obezi;
∙ Câinii de talie mare;
∙ Câinii extrem de activi sau câinii de lucru și de vânătoare, cum ar fi ciobăneștii retrieverii;
∙ Rasele brahicefalice, altfel cunoscute ca animale cu nasul scurt și cu fața plată. Nările lor mai mici și mai înguste, palatul moale și lung și căile respiratorii subdezvoltate se combină pentru a preveni un flux eficient de aer, ceea ce înseamnă că nu se pot răci corect. Aceste rase includ pugul, buldogul englez, buldogul francez, pechinezul, dar și pisicile persane și himalayene. Rasele brahicefalice sunt cu 146% mai susceptibile de a suferi de insolație decât orice altă rasă de câini. Acest lucru trebuie luat în considerare, deoarece poți pur și simplu să stai la o cafenea cu blănosul tău într-o zi călduroasă și apoi ajungi de urgență la veterinar;
∙ Câinii care au o boală respiratorie sau probleme de respirație, cum ar fi paralizia laringelui (coardele vocale) sau colapsul traheei;
∙ Câinii care au probleme cardiovasculare;
∙ Câinii cu o boală neurologică;
∙ Câinii deshidratați.
VI. Simptomele insolației
Există o serie de simptome ale insolației la care trebuie să fiți atenți, întrucât vor progresa rapid, devenind mai severe și pot duce la moarte. Semnele timpurii ale câinilor cu insolație sunt:
∙ Temperatură ridicată a corpului;
∙ Neliniște sau agitație;
∙ Gâfâit excesiv sau dificultăți de respirație;
∙ Hipersalivație (salivare în exces). Saliva este adesea foarte groasă;
∙ Modificarea culorii gingiilor (roșu închis, pal, violet sau albastru).
Pe măsură ce starea se agravează, simptomele progresează pentru a include:
∙ Vărsături sau diaree (posibil cu sânge);
∙ Creșterea ritmului cardiac;
∙ Letargie sau colaps;
∙ Amețeli;
∙ Tremurături musculare;
∙ Convulsii;
∙ Inconştienţă;
∙ Deces.
VII. Tratament veterinar
Odată ce ajungeți la cel mai apropiat medic veterinar, acesta va evalua severitatea insolației și apoi va începe tratamentul de urgență, după cum este necesar. Tratamentul pentru insolație poate fi complex, poate dura zile întregi și include:
∙ Răcire de urgență, mai ales dacă temperatura corpului este încă ridicată;
∙ Fluide intravenoase pentru a trata deshidratarea, șocurile și pentru a răci corpul intern;
∙ Terapie cu oxigen;
∙ Anestezie și intubarea căilor respiratorii pentru animalele de companie care au dificultăți de respirație sau sunt inconștiente;
∙ Protectoare gastrice și medicamente anti-greață în cazuri de vărsături și diaree;
∙ Antibiotice pentru prevenirea sepsisului secundar (otrăvirea sângelui);
∙ Analgezice;
∙ Medicamente cardiace (dacă este necesar);
∙ Analize de sânge pentru a evalua severitatea deshidratării, pentru a testa coagularea, pentru a evalua funcția organelor și pentru a monitoriza răspunsul la tratament;
∙ Transfuzie de sânge sau plasmă pentru cei cu probleme de coagulare;
∙ Monitorizare și tratament în secția de terapie intensivă.
VIII. Cât durează până survine decesul din cauza insolației?
Deși nu există o perioadă de timp stabilită cu privire la cât timp durează până survine decesul din cauza unei boli induse de căldură, acesta poate apărea într-o oră. Cu toate acestea, au existat cazuri în care un câine a decedat în doar 15 minute de la debutul insolației.
Insolația are ca rezultat insuficiență multiorganică, iar pentru fiecare organ afectat, prognosticul scade cu 25%. Dacă este lăsată netratată, recuperarea după insolație este aproape inexistentă. Unii câini se pot recupera complet după insolație, numai dacă sunt tratați suficient de devreme. Alții pot suferi leziuni permanente ale organelor și vor necesita tratament pe tot parcursul vieții.
IX. Prevenirea insolației la câini
După ce v-am speriat cu cele de mai sus, vin cu o veste bună. Insolația poate fi prevenită. Pe lângă faptul că acum sunteți conștienți de simptome, astfel încât tratamentul poate fi administrat imediat, asigurați-vă că animalul/animalele dvs. sunt ținute în condiții de mediu adecvate. Acestea includ:
∙ Nu lăsați niciodată animalele de companie nesupravegheate în mașinile parcate;
∙ Planificați călătoriile cu mașina - păstrați mașina răcoroasă, asigurați-vă că opriți frecvent și că aveți apă rece disponibilă;
∙ Evitați exercițiile fizice în perioadele cele mai calde ale zilei;
∙ Asigurați-vă că există multă apă rece și umbră disponibilă;
∙ Nu lăsați animalele de companie în case fierbinți, închise sau în garaje;
∙ Evitați să plimbați animalele de companie pe nisip fierbinte, beton, bitum sau orice alte suprafețe unde căldura este reflectată;
∙ Mențineți câinele bine hidratat, cu acces ușor la apă. Puteți pune gheață în boluri pentru a o menține rece, însă mare atenție să nu se înece cu ea;
∙ Oferiți recompense înghețate precum fructe și legume congelate, boluri congelate (las o rețetă la final), jucării congelate;
∙ Fiți conștienți de faptul că anumite botnițe pot restricționa capacitatea câinelui de a gâfâi, necesară pentru ca aceștia să se răcească;
∙ Folosiți-vă de piscinele pentru căței sau copii și lăsați blănoșii să se bălăcească, dar numai sub supraveghere atentă;
∙ Folosiți covorașe termice pentru animale.
Rețeta noastră pentru un bol congelat
∙ 10g afine
∙ 10g banană
∙ 10g măr cu tot cu coajă
∙ 10g brocoli
∙ 10g morcov
∙ 10g păstârnac
∙ un castravecior mic
∙ 10g ardei gras
∙ 10g spanac
∙ 10g merișoare
∙ 3-4 bucățele de pepene roșu, fără sâmburi
∙ o lingură de iaurt cu nivel scăzut de grăsimi sau kefir de capră
∙ o linguriță de unt de arahide bio, fără emulsificatori, stabilizatori, conservanți, xylitol, zahăr, sare sau ulei și grăsimi hidrogenate.
Mixați bine fructele și legumele cu apă și apoi vărsați compoziția într-un bol pe care îl "murdăriți" bine în prealabil cu untul de arahide și iaurtul. Dat la congelator peste noapte (până este congelat perfect) și apoi îl puteți oferi blănosului. Recomand să nu îl lăsați să mănânce totul odată, ci sa îi dați această recompensă în zile diferite. Cam 10-15 min pe zi sunt suficiente, în funcție de cât de rapid mănâncă acesta. De asemenea, dacă animalul de companie are o dietă bazată exclusiv de hrană uscată industrială (bobițe) sau hrană umedă, asigurați-vă că îl urmăriți cu atenție, în cazul în care apar intoleranța la lactoză sau alergii.
